Sforăitul, când devine un semnal de alarmă și cum poate fi tratat
Potrivit statisticilor, 25% din populația lumii sforăie în mod constant, în timp ce 45% o face doar ocazional. Manifestarea zgomotoasă în timpul somnului poate ascunde însă probleme grave de sănătate, care afectează drastic calitatea vieții, iar în cazuri extreme pot duce chiar la deces. Haideți să vedem care pot fi cauzele și posibile tratamente.
Sforăitul, zgomotul produs în mod regulat sau ocazional în timpul somnului, este o problemă care afectează din ce în ce mai multe persoane odată cu avansarea în vârstă. Astfel, mai mult de 30% dintre persoanele de peste 30 de ani sforăie, iar procentul avansează la 40% în cazul celor de peste 40 ani. Incidența este mai mare în rândul bărbaților – 40% dintre ei sforăie în mod regulat, spre deosebire de doar 25% dintre femei.
Creșterea frecvenței și duratei episoadelor de sforăit este accelerată de dezvoltarea anumitor patologii asociate, cum este, de exemplu, obezitatea. Cu cât greutatea unei persoane devine mai mare, cu atât crește și presiunea exercitată de cavitatea abdominală asupra mușchiului diafragm, ceea ce face ca amplitudinea mișcărilor respiratorii să fie mai scurtă.
Principala cauză care duce la apariția sforăitului este reprezentată însă de obstrucțiile ce apar pe căile respiratorii, de la nivelul foselor nazale până la cel al laringelui. Aceste „bariere” pot avea cauze variate: deviațiii de sept, polipi nazali, rinite – cronice, alergice sau hipertorfice (cu simptome de „nas înfundat” pe perioade lungi) –, amigdale mari, adenoiditită (polipii la copii) etc.
Când problema se cronicizează, respectiv sforăitul devine constant și se asociază cu apneea în somn – oprirea respirație pentru mai multe secunde – pot apărea perturbări importante ale stării de sănătate. Persoanele care se confruntă cu astfel de situații se trezesc cu senzație de oboseală, sunt somnolente și le scad puterea de concentrare și atenția. Creșterea frecvenței și duratei perioadelor de apnee poate duce însă la probleme cardiace precum hipertensiune, fibrilații sau tulburări de ritm cardiac, iar în cazurile grave se poate ajunge chiar la deces.
Cum se diagnostichează și tratează sforăitul
Pentru a scăpa de sforăit și de problemele ce se pot agrava în timp, primul lucru pe care un pacient trebuie să-l facă este un consult la un specialist ORL, pe baza trimiterii de la medicul de familie.
În funcție de informațiile furnizate – istoric, simptome, patologii asociate etc. – și examenul ORL inițial, medicul specialist poate decide dacă este nevoie de investigații suplimentare. Una dintre cele mai frecvent utilizate este examenul cu cameră video (fibroscopia nazo-faringo-laringiană) pentru depistarea elementelor obstructive care duc la apariția sforăitului. În anumite situații, se recomandă și polisomnografia, o investigație mai complexă care analizează, în timpul somnului, episoadele de apnee, modificările de puls și tensiune, nivelul de saturație cu oxigen etc.
Recomandările de tratament variază în funcție de gravitatea problemelor depistate. În cazurile simple, problema sforăitului poate fi remediată prin modificarea stilului de viață. Mai multă mișcare zilnic, scăderea în greutate, eliminarea consumului de alcool înainte de culcare, renunțarea la fumat etc. pot da rezultate bune în numeroase situații.
Tratamentul medicamentos se recomandă cu precădere în cazul anumitor tipuri de rinite, a polipilor etc. De exemplu, tratamentele cu sprayuri bazate pe cortizon ajută la retractarea mucoasei nazale și permit intrarea a mai mult aer. Există și variante precum dispozitive sau sprayuri din ingrediente naturale care contribuie la eliberarea căilor respiratorii. Snoreeze Nasenspray este un spray nazal care ajută la ameliorarea sforăitului. Acesta funcționează prin deschiderea căilor nazale, îmbunătățind fluxul de aer și reducând astfel sforăitul cauzat de congestia nazală sau respirația îngreunată. Snoreeze este o gutieră anti-sforăit. Se folosește în timpul somnului pentru a menține căile respiratorii deschise prin avansarea ușoară a maxilarului inferior. Astfel, reduce vibrațiile țesuturilor moi din gât, care provoacă sforăitul.
Când se recomandă operațiile și terapia CPAP
Intervențiile chirurgicale reprezintă soluția recomandată atunci când elementele obstructive pot fi îndepărtate – cum este cazul deviațiilor de sept, al amigdalelor mari sau al polipilor (vegetație adenoidă) în cazul copiilor. Pentru a fi eficiente și lipsite de pericol, intervențiile trebuie însă realizate din timp. Operațiile de deviație de sept sau scoatere a amigdalelor, de exemplu, prezintă riscuri mai mari în cazul pacienților trecuți de 50 de ani.
În astfel de situații, precum și în cazurile grave de apnee, cea mai frecventă recomandare este terapia cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP). Pentru aceasta, se utilizează un echipament special dotat cu o mască prin care se introduce un flux constant de aer care menține deschise căile respitatorii în timpul somnului. Pacienții au astfel șansa de a se odihni mai bine și de a scădea riscul complicațiilor grave ce pot apărea în urma episoadelor de apnee prelungită.
Sforăitul este o problemă întâlnită atât de frecent, încât, în majoritatea, cazurilor oamenii au tendința să o ignore. Este o alegere cu rezultate incerte, pentru că problemele de sănătate se pot agrava odată cu vârsta. Controlul la un medic ORL poate elimina asumarea riscuriilor de sănătate aferente și aduce liniștea în dormitor.
