Medicamentele care conțin celule vii de drojdie s-au dovedit eficiente în scurtarea duratei diareei infecțioase. Cu toate acestea, aceste preparate aparent inofensive nu ar trebui luate de toată lumea – la pacienți grav bolnavi au fost raportate decese. Fungemia reprezintă prezența fungilor (ciupercilor) în sânge, ceea ce poate duce la o infecție sistemică gravă. Ea apare atunci când fungi patogeni, precum drojdiile din genul Candida sau Saccharomyces, pătrund în fluxul sanguin și se răspândesc în tot corpul. Fungemia poate provoca complicații severe, inclusiv sepsis, și este întâlnită în special la pacienți imunocompromiși sau grav bolnavi, cum ar fi cei aflați în spital sau cei cu catetere venoase centrale.
Saccharomyces boulardii este utilizat ca medicament probiotic pentru profilaxia și tratamentul diareei asociate cu antibiotice. Datele arată că probioticele, împreună cu rehidratarea adecvată, pot scurta durata diareei infecțioase cu o zi, în medie. Această drojdie este folosită și în cazul infecțiilor recurente cu Clostridium difficile, împreună cu vancomicină și metronidazol. Într-o scrisoare de avertizare, Comisia de Medicamente a Asociației Medicale Germane (AkdÄ) subliniază faptul că fungemia se numără printre efectele secundare și au fost ȋnregistrate cazuri izolate de decese.
Raportul nu este o mare surpriză pentru lumea medicală. Până acum, riscurile erau cunoscute pentru pacienții cu catetere venoase centrale. Ȋnsă, noile descoperiri au arătat că fungemia poate apărea și la pacienții spitalizați, grav bolnavi sau imunocompromiși. Simptomul inițial tipic este febra. Atunci când se ȋntâmplă asta, medicii întrerup imediat administrarea S. boulardii și inițiază terapia antimicotică, care de obicei are succes. Cu toate acestea, în cazurile care au ieșit acum la lumină, unele persoane au decedat. Motiv suficient pentru AkdÄ să avertizeze medicii și farmaciștii. În același timp, informațiile despre produs au fost revizuite. Experții subliniază o altă problemă: pacienții grav bolnavi sau imunocompromiși, precum și cei cu catetere venoase centrale sau periferice, nu trebuie să se afle nici măcar în apropierea locurilor unde se folosește S. boulardii. Astfel, medicii, farmaciștii și personalul medical ar trebui să evite manipularea microorganismelor în apropierea grupurilor de risc. Pentru a evita contaminarea prin intermediul mâinilor sau aerului din încăpere, plicurile și capsulele nu trebuie deschise în salonul de spital. În plus, personalul medical ar trebui să poarte mănuși, să le elimine imediat după utilizare și să-și dezinfecteze mâinile.
Avertismentul AkdÄ se referă la următoarele preparate:
Perenterol®, Perenterol® forte, Perenterol® junior (Medice Arzneimittel Pütter GmbH & CO. KG) Eubiol® (CNP Pharma GmbH) Perocur® 250 mg (HEXAL AG).
Pentru scurtarea episoadelor diareice, ȋn farmacia EUmed.ro, găsești o mulțime de produse eficiente. Lopedium Akut este un medicament cu substanța activă loperamidă, care ajută la reducerea frecvenței mișcărilor intestinale și a pierderii de lichide prin scaune. Este recomandat pentru tratamentul temporar al diareei acute la adulți și copii peste 12 ani. Este important să fie utilizat conform indicațiilor și nu pentru diareea cronică, fără consultarea unui medic. Poate avea efecte secundare precum constipație sau greață. Imodium Akut Lingual conține loperamidă și se administrează sub formă de comprimate care se dizolvă pe limbă, fără apă. Este potrivit pentru adulți și copii peste 6 ani. Ajută la reducerea rapidă a simptomelor diareei, încetinind activitatea intestinelor și reducând pierderile de apă și electroliți. Și ȋn acest caz, se recomandă consultarea unui medic, dacă simptomele persistă.
Cauzele și simptomele diareei infecțioase
Diareea infecțioasă este cauzată de microorganisme patogene, cum ar fi bacterii, virusuri și paraziți, care infectează tractul digestiv. Iată principalele cauze:
Infecții bacteriene:
Escherichia coli (E. coli) – Poate fi transmisă prin apă și alimente contaminate, în special carne insuficient gătită.
Salmonella – De obicei, se transmite prin consumul de carne de pasăre crudă sau ouă contaminate.
Campylobacter – Asociată cu carne de pasăre insuficient gătită și lapte nepasteurizat.
Shigella – Se transmite prin contactul cu apă sau alimente contaminate, frecvent în locuri cu igienă precară.
Vibrio cholerae – Cauzează holera, fiind asociată cu apă contaminată în zone cu condiții sanitare deficitare.
Infecții virale:
Rotavirus – O cauză frecventă a diareei la copii, transmisă prin contactul direct sau indirect cu materii fecale.
Norovirus – Cunoscut pentru răspândirea rapidă în locuri aglomerate, cum ar fi navele de croazieră și restaurantele.
Adenovirus și astrovirus – Pot provoca infecții intestinale, în special la copii.
Infecții parazitare:
Giardia lamblia – Se transmite prin apă contaminată și este una dintre cele mai frecvente cauze ale diareei parazitare.
Entamoeba histolytica – Cauzează amibiaza, o infecție intestinală comună în zonele tropicale și subtropicale.
Cryptosporidium – Un parazit care se răspândește prin apa contaminată.
Toxine bacteriene:
Toxina stafilococică – Stafilococul aureus produce o toxină care poate provoca diaree acută după ingestia de alimente contaminate.
Clostridium difficile – O bacterie care poate cauza diaree severă, în special după utilizarea antibioticelor, afectând în principal persoanele din spitale sau aziluri.
Factorii care favorizează diareea infecțioasă include igiena personală și alimentară precară, consumul de apă și alimente contaminate, contactul cu persoane infectate sau sistem imunitar slăbit.
Prevenirea diareei infecțioase implică măsuri de igienă corespunzătoare, gătirea corectă a alimentelor și evitarea consumului de apă sau alimente din surse nesigure.
Un caz sever de diaree infecțioasă se manifestă prin diaree persistentă și frecventă, timp de mai multe zile, deshidratare și sete extremă, uscăciunea gurii și a pielii, urinări rare sau absente, amețeli sau confuzie. De asemenea, scăderea tensiunii arteriale, un ritm cardiac accelerat, febră de peste 38,5°C, durere abdominală, greață și vărsături sunt semne că trebuie să mergi cât mai repede la un medic. Altfel, se poate ajunge chiar și la convulsii, insuficiență renală sau șoc hypovolemic.
Tratamentul în aceste cazuri include rehidratarea intravenoasă, administrarea de antibiotice (dacă este vorba de o infecție bacteriană), și, în unele cazuri, spitalizarea.
